Pentru mulţi dintre noi a merge la munte înseamna a fugi repede in week-end pâna în una din staţiunile de lânga Braşov sau a închiria o cabana tot prin zonă unde putem face un grătar, vizita un obiectiv turistic şi a ne simţi aproape liberi.
Ce lipseşte din peisaj? Faptul că atunci când ne întoarcem în Bucureşti în afara de drumul care va fi aglomerat orice alternativă am selecta nu ne deranjează mare lucru.
În schimb pentru a savura o vacanţă ca la carte sau a experimenta acel sentiment de "Nu aş vrea să mai plec de aici" vă recomand Munţii Apuseni.
Timpul a stat în loc acolo. Nu veţi vedea turişti la 4 ace care îşi fac poze cu telefonul langă jeep. Nu sunt discoteci, cluburi, baruri şi singurele zgomote pe care le veţi experimenta sunt cele ale râului Arieş şi ale animalelor crescute de Moţi (Locuitorii oficiali ai Ţării Moţilor). Imediat cum ieşiţi din Alba Iulia şi vă îndreptaţi spre inima munţilor veţi observa urcuşurile line ale munţilor calcaroşi, platouri mari pline de verdeaţă şi oameni liniştiţi care nu şi-au schimbat prea mult life-style-ul în ultimele sute de ani. Difeneţa pe care o fac aceşti munţi faţa de tradiţionalii noştri Meridionali sau de Curbura este ca traseele sunt foarte multe, foarte uşor de făcut şi deşi unele depăşesc şase ore de mers în continuu nu veţi avea de escaladat stânci abrupte şi de făcut cascadorii a la Tehnici de supravieţuire pentru a scapa cu viaţa. Mâncarea este foarte uşor de gasit la localurile din zona, ieftina, tradiţională şi foarte buna. Cazarea este la ieftina la cam orice nivel de comfort doriţi să alegeţi şi majoritatea locurilor le veţi găsi la pensiunile deja înscrise în circuitul pentru turism.
Practic într-o săptămână de stat în una din staţiunile de acolo (Arieseni, Vârtop sau Gârda) nu veţi avea timp să vedeţi toate obiectivele turistice de acolo. Natura a fost generoasă şi a avut timp să creeze câteva din minunile geografice ale României.
Am plăcerea să vă prezint:
Valea Ordancusa
Izvorând de sub Vf. Clujului, valea străbate la început o zonă anonimă, pentru ca apoi să sculpteze unele din cele mai impresionante chei din Apuseni, dezvoltate pe 4 km lungime. Pereţii deosebit de abrupţi şi foarte înalţi (200 m) se apropie în unele sectoare la mai puţin de 5 m, şoseaua cu greu găsindu-şi loc printre aceştia. Numărul peşterilor trece de 50.
Pestera Ghetarul de la Scarisoara
Este un obiectiv turistic de interes naţional, fiind cea mai mare peşteră cu gheaţă din ţară. Gheţarul, cu un volum de aproximativ 27.000 metri cubi şi cu o grosime medie de 22 de metri este, după ultimele cercetări, cel mai mare din Europa. Gheţarul de la Scărişoara se află la o altitudine de 1150 m. Peştera are două etaje, dintre care doar cel superior este accesibil turiştilor. Acesta cuprinde stalactite şi stalagmite din gheaţă, formaţiuni care în fiecare vară suferă modificări în urma topirii. Al doilea etaj, cel inferior, este accesibil doar speologilor şi are imense formaţiuni de calcit.
Pestera Ursilor
A fost descoperita ca urmare a deschiderii artificiale a golului subteran în urma lucrarilor de exploatare a calcarului în cariera de la Chiscau.
Pe baza studiilor complexe întreprinse de Institutul de Speologie «E. Racovita» în colaborare cu Muzeul Tarii Crisurilor din Oradea se stabilesc solutiile cerute de aceasta amenajare si masurile specifice de protectie, iar la 16 iulie 1980 Pestera Ursilor intra în circuitul turistic al tarii ca cea dintâi cavitate subterana amenajata la nivelul tehnicii mondiale. Aceasta pestera prezinta forme carstice de o mare varietate si bogatie si mai ales este renumita pentru numeroasele schele ale Ursului de Caverna –«URSUS SPELAESUS» (este vizitata de peste 100.000 vizitatori pe an).
Plus multe altele pe care aveţi cum să le vedeţi dar nu aveţi cum să le simţiţi de pe canapeaua din faţa televizorului.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu